”Înjunghierea în duhul” (1)

Slain

‘‘Înjunghierea în duhul’‘ sau căderea pe spate.

Prin anul 1981, la Oradea, am primit vizita unor misionari din Finlanda, care mi-au povestit cum la ei în biserică, atunci când pastorul sau alți lucrători își pun mâinile peste oameni, aceștia cad la pământ. Unul din ei era foarte dornic să-mi transmită și mie un asemenea ‘‘dar’‘. Era tentant să predici Evanghelia și atunci când îți întinzi mâinile peste public acesta să cadă la pământ în fața ta. Pentru că mi s-a părut suspect, am refuzat inițierea, spre dezamăgirea sa.

După ce am sosit în Statele Unite am participat la o serie de întruniri ale penticostalilor americani, unde am văzut că aceștia cădeau pe spate în urma rugăciunilor pentru ei de către evangheliști sau pastori. Am stat și eu la rând pentru a fi ‘‘slain in the spirit’‘, dat nu s-a întâmplat nimic, în ciuda faptului că predicatorul s-a cam străduit să mă arunce la podea. Am rezistat cu încăpățânare împingerilor sale până l-am dezamăgit și a trecut cu ‘‘binecuvântarea’‘ la alții.

Cu câțiva ani în urmă am vizitat o biserică americană, iar la sfârșitul serviciului, după ce corul bisericii noastre a cântat câteva cântări, s-a format lanțul rugăciunilor ‘‘la altar’‘. Pentru că erau foarte mulți dornici să primească ‘‘atingerea Domnului’‘, pastorii prezenți au format un coridor pentru ca credincioșii să treacă printre ei, în timp ce aceștia se rugau și-și puneau mâinile peste ei. Unul după altul, americanii cădeau la dușumea, sprijiniți de ‘‘prinzătorii’‘ care așteptau momentul ca să-l așeze pe cel ‘‘înjunghiat’‘ pe covor. Aveau și pături pentru aceia, și mai ales pentru acelea care doreau să zacă mai mult ‘‘înjunghiați’‘. Ciudățenia serii s-a accentuat atunci când am observat că dintre cei aproape 50 de români nu căzuse niciunul. Aceștia stăteau parcă grupați și speriați într-o anume parte a sălii. Ei nu cădeau, probabil că pe ei nu i-a învățat nimeni că atunci când vine cercetarea Duhului Sfânt, trebuie să cazi la pământ. Ei tremurau. Pe ei îi învățase cineva că în prezența Duhului Sfânt trebuie să tremuri, pentru a ști și alții că tu ești ‘‘sub putere’‘. Nu am altă explicație, pentru că știu că Duhul Sfânt nu face discriminări nici rasiale și nici etnice.

Termenul de ‘‘slain in the Spirit’‘ (înjunghiat în Duhul) folosit pentru cei care cad pe spate, nu numai că e utilizat cu lipsă de reverență, el fiind același cuvânt referitor la Mielul lui Dumnezeu (Isus Christos) care ‘‘părea junghiat’‘ (Apoc. 5:6, 12), și pentru martirii care au fost ‘‘înjunghiați’‘ pentru Cuvântul lui Dumnezeu (Apoc. 6:9), dar el se referă mai degrabă la moartea violentă a cuiva mai degrabă decât la stări extatice. Probabil că singurul exemplu din Scriptură care descrie cel mai corect ‘‘înjunghierea în duhul’‘ este cel al morții năpraznice a lui Ana și Safira (Fapte 5:1-11).

Una din explicațiile celor de la ‘‘trezirea râsului’‘ este că cel care este ‘‘înjunghiat’‘ cade evidențiind ‘‘greutatea mâinilor lui Domnului’‘ care sunt peste el.

‘‘Înjunghierea în Duhul Sfânt – este atunci când cădem la pământ din pricina că nu putem rezista să stăm în picioare când puterea Domnului este peste noi!!! Uneori rămânem la pământ timp de câteva minute sau câteva ore, trupul nostru nu se poate mișca prea mult deoarece carnea noatră este coruptă și nu poate sta în picioare înaintea prezenței depline a lui Dumnezeu!!’‘ spune Greg Makeham.

Unul din exemplele folosite este cel al lui Ezechiel din capitolul 3:14. Când Ezechiel își descrie starea sa sufletească înaintea experienței sale cu Dumnezeu, el spune că era ‘‘amărât și mânios, și mâna Domnului apăsa tare peste mine’‘. Expresia: ‘‘mâna Domnului apăsa tare peste mine – este folosită pentru a descrie condamnarea conștiinței sale și nu efectul literar al mâinilor divine. Din păcate (pentru explicația aceasta), textul se referă la ‘‘mâinile Domnului’‘ care îl ridică pe Ezechiel de jos, și nu-l apasă la pământ. Prorocului i se poruncește: ‘‘Mâna Domnului a venit peste mine acolo, și mi-a zis: Scoală-te, du-te în vale, și acolo îți voi vorbi!’‘ (Ezechial 3:22). Este deranjant și îngrijorător când avem de-a face cu comparații de acest gen. Luăm experiențele unice ale unor oameni cu o chemare unică din Scripturi și ni le asumăm nouă și comportamentului nostru de azi, fără discernământ și din păcate și fără modestie.

Un alt text citat, care ar suporta ‘‘înjunghierea în duhul’‘ este cel din 2 Cronici 5:11-14, unde se relatează sfințirea templului din Ierusalim. Oricât am studia textul, el nu redă în nici un caz ideea că preoții sau cei prezenți în templu atunci când s-a coborât slava lui Dumnezeu peste sfântul locaș, ar fi căzut la pământ în neputința de a se mișca. Textul ne spune că: ‘‘Preoții n-au putut să mai stea acolo ca să facă slujba, din pricina norului: căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.’‘ (2 Cron. 5:14). Oamenii n-au mai putut sta înăuntrul Casei din pricina norului și au ieșit afară. Chiar dacă ar fi căzut la pământ în venerație și închinare, nu credeți că este lipsită de modestie pretenția ca situația de la Ierusalim să fie asociată cu practica tot mai curentă de azi?

Avem relatări biblice când oamenii în prezența lui Dumnezeu sau a îngerilor Săi, au căzut cu fața la pământ și s-au închinat. Experiența convertirii apostolului Pavel, în dramatismul întâlnirii sale cu Domnul Isus Christos, l-a făcut să cadă la pământ orbit de strălucirea luminii cerești. Ioan are o experiență deosebită în insula Patmos, când cade la pământ în fața Mântuitorului. Experiențele acestea unice nu devin normative în niciuna din doctrinele Scripturii. Apoi, biserica primară n-a folosit niciodată această ‘‘tehnică’‘ a căderilor pe jos. Când apostolii își pun mâinile peste bolnavi, aceștia nu cad la pământ ‘‘înjunghiați în Duhul’‘ ci sunt vindecați; sau când își pun mâinile peste noii convertiți, aceștia sunt umpluți cu Duhul Sfânt și nu sunt trântiți la pământ incapabili să se miște din loc.

Nu numai că experiențele lui Ioan și Pavel sunt generalizate, dar Kenneth Hagin și Benny Hinn, precum și unii din ucenicii lor, pretind că, la fel ca apostolii de altă dată, și ei au avut întâlniri personale cu Isus Christos care i-a luat cu El prin rai și iad, descoperindu-le adevărurile pe care le predică ei azi. Este însă, nevoie doar de succinte incursiuni în teologia lor pe care s-o analizezi viv-a-vis de Scripturi, ca să-ți dai seama că cel ce i-a condus pe acești oameni n-a fost Isus ce pare-l cunoaștem din Biblie, ci altcineva. Satana se face înger de lumină pentru a semăna confuzie în mințile oamenilor (2 Cor. 11:14).

Un alt exemplu folosit în justificarea căderilor pe spate, a ‘‘înjunghierii, sau odihnei în duhul’‘, este cel al lui Petru care cade ci fața la pământ în fața Mântuitorului, în urma pescuirii minunate, relatate în Luca 5:3-11. Aici ni se spune că Petru, uimit de puterea divină, ‘‘s-a aruncat la genunchii lui Isus, și I-a azis: “Doamne, pleacă de la mine că sunt un om păcătos.”’‘(v. 8). pasajul scoate în relief recunoașterea stării spirituale a ucenicului lui Isus în prezența demonstrației puterii divine. Se simte nevrednic ca Isus să fie împreună cu el, un păcătos. Actul său este voluntar. El n-a căzut la pământ sub presiunea mânii Dumnezeiești, ‘‘înjunghiat’‘ în duhul, inconștient, țintuit la podea, zvârcolindu-se convulsionat, ci s-a aruncat voluntar la genunchii Domnului cu toată umilința și închinarea recunoscându-I dumnezeirea.

(Va urma)

2 gânduri despre “”Înjunghierea în duhul” (1)

  1. M-am tot gândit și eu cum se face că americanii cad așa de ușor. Un prieten de-al meu, care simpatiza atunci foarte tare un anumit predicator american, s-a dus și el să vadă și să primească această străpungere. A venit foarte dezgustat de încercarea asistenților predicatorului de a-l lovi la genunchi … Făcuse fotbal și știa ce înseamnă o piedică.
    Ce minunată este lucrarea Duhului lui Dumnezeu! Ea nu are nevoie de astfel de practici caricaturale. Știu și eu oameni și momente în care prezența Duhului s-a revărsat peste cei proșternați înaintea Lui, dar asta s-a petrecut în odăița de rugăciune, în singurătatea părtășiei dulci, nu în prezența unora care pun piedici. Mulțumim toți, Peter. Clarificările acestea curăță, înalță și luminează.

  2. Pingback: ”Înjunghierea în duhul” (1) |

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s